Monologul soarelui indragostit

As vrea sa fiu vantul,
Care-ti mangaie sanii
In adierea sa;
Sa ma prefac in albina,
Care leviteaza deasupra
Trupului tau dezvelit,
In cautarea dulcelui nectar,
Apoi in varful firului de iarba,
Care-ti mangaie umarul
Si-n papadia la care
Atat de intens privesti,
Ori rasina bradului,
Pe care dupa ce ai modelat-o
Cu degetele mainii tale stangi
Si i-ai sorbit aroma toata,
A ramas lipita de dintii,
Pe care i-am admirat
De fiecare data cand
Buzele tale ii descopereau
Precum doua cortine
Intr-un zambet suav.

De fapt, as vrea sa fiu
Un simplu trifoi sub calcaiul tau,
Ca atunci cand vei vrea
S-alergi spre rau, sa mor strivit
Liber de tot ce simt.
Nu vreau sa mai fiu soare,
caci noaptea ma apasa!
Nu pot a te parasi iar,
imi doresc sa-ti sarut ploapele
exact atunci cand visezi.

La arteziana din Craiova

Apa valseaza printre culori,
Se inalta catre culmi de arii
Ca sa decada, lent, mai apoi.
Un semiom si-a spalat parul
Asezat pe scalpu-i murdar.

N-am indraznit sa ingadui
O atat de mare departare
Intre mine si geanta-mi plina
Cu continut de nevalori importante
Am atins-o si am tarat-o
pana ce am simtit-o
Sub fesa din partea stanga
acoperita de patratelele triste
Poate chiar transformate-n figuri
precum dreptunghiuri tulburate
de unele linii orizontale,
Care fusesera asezate pe material,
Materialul din care sunt alcatuiti
Pantalonii mei de mana a doua,
Anume bumbac - nouazeci si opt la suta,
Iar restul de doi - elastan

Tie

Si cum ar trebui sa scriu eu acum
Sa ma prefac in emitator al necunoasterii
Si sa fac cunostiinta ignorantei mele cu a ta?
Ori sa-mi pun mantia vreunui zeu,
Care mi-ar conferi gloria credibilitatii?
Cateva secunde sa zgarie eternitatea
Cu o lipsa de inspiratie efemera?

E mai bine sa salvez pasta din pix;
Insa pentru ce s-o mai pastrez?
Sa se usuce trist de linistita,
Pierzandu-si sensul creationist?
Ti-o fac cadou cu tot cu ambalaj.
Da-i ce-i al ei si ce-ti lipseste tie,
Acorda-i un timp de gandire!

Viata becului din felinar

Despre viata becului din felinar,
Care-si pulseaza lumina indiferenta
Prin pliurile sticlei infierbantata
Si invelita in forme colorate,
Care te fac sa zambesti jovial

Putem spune:
Ca atarna de o sarma prea sensibila
Pentru a-si mai pastra legatura
In momenrul in care isi atinge
Punctul ce depaseste linia de saturatie